DFS-194 / 1:72 |
Articole modelism - Avioane, elicoptere, si orice altceva zboara | |
Scris de Z-Mare | |
Wednesday, 22 February 2006 | |
DFS-194 Denumirea machetei: DFS-194 Scara: 1/72 Producator: PM Model Cod cutie: PM-215 DFS-194 a fost proiectat la Deutsche Forschungsanstalt für Segelflug de catre Dr. Alexander M. Lippisch si avea la baza proiectul Delta de aparate de zbor fara ampenaj orizontal. DFS-194 a fost folosit pentru studiul avioanelor propulsate cu motor racheta. Proiectul lui Lippisch a atras repede atentia RLM-ului ce decide ca acest tip de avion este cel mai potrivit pentru realizarea unui vinator de mare viteza, propulsat cu motor racheta. Ca urmare, in ianuarie 1939 Lippisch si intreaga sa echipa au fost transferati la compania Messerschmitt, aici continuinsu-se cercetarile sub denumirea de Projekt X. In 1939, deoarece DFS-194, ca si predecesorul sau DFS-40, era propulsat cu motor clasic cu piston, s-au facut modificari pentru a se putea monta motorul racheta tip Walter R I-203, 400 kgf tractiune, proiectat de Hellmuth Walter. In octombrie, la Peenemunde, avionul a fost testat la sol, patru luni mai tirziu efectuind un zbor planat, fara motor. In August 1940, la Peenemunde-West, aparatul va efectua primul zbor, la comenzi aflindu-se Heini Dittmar. Zborul decurge in bune conditii, viteaza atinsa fiind de 550 km/h, mult superioara celei obtinute de Heinkel 176, la 20 iulie 1939. In timpul zborurilor ce au urmat s-a dovedit ca aparatul are calitati de zbor foarte bune, prezinta siguranta in zbor, mai mult, viteza obtinuta este aproape de doua ori mai mare decit cea scontata. Aceste rezultate au dus la urmatoarea etapa a proiectului, realizarea unui avion de vinatoare reactiv: Me 163 Kommet Data tehnice: Lungime 6,4 m Anvergura 10,4m Greutate totala: 2100 kg Motor: Walter R.1-203 Forta de tractiune : 3,9 kN (400kg.f) Rata de urcare: 1615 m/min Kit-ul Plastic de culoare gri, injectie fara bavuri, bine centrata (dar cu lipsa grava de material in zona radacinii aripii), piesele fiind toate pe o singura rama. Cupola, foarte transparenta si subtire, are gravate ramele gresit, din pacate pe interior, acestea fiind foarte late. Macheta , dupa unele date este in scara, aproape coreca ca forme (botul putin cam turtit, deriva putin prea ascutita iar capatul de plan usor incorect). De asemenea sint suspiciuni in privinta corectitudinii realizarii caruciorului folosit la decolare. Constructia Deoarece in cocpit, in afara scaunului si a unei planse de bord cu nite gauri, nu exista alte detalii, a trebuit dezvoltat. Din pacate nu s-a gasit documentatie suficienta pentru aceasta zona, asa ca s-a folosit cea de la Me-163. Astfel, plansa de bord a fost refacuta prin lipirea instrumentelor principale de navigatie si a celor citeva manometre, decupate din plastic subtire, au fost montate cele doua rezervoare de pe lateralele cocpitului, cele citeva manete si conducte, au fost refacute palonierele si mansa. Plansa dse bord si interiorul cocpitului au fost vopsite in RLM 02 (MM2071), urmind o spalare cu Tamiya X-19 si un usor drybrushing cu MM1728, pentru a scoate in evidenta detaliile. Lateralele fuselajului s-au asamblat fara probleme. Din pacate nu aceeasi situatie a fost in cazul aripilor care aveau lipsa de material. Pentru corectie au fost introduse in zona bucatele de plastic si chit. Dupa usacare s-a slefuit si refacut/complectat, pe intreg avionul, unele gravari. Vopsirea. La inceput toate gravarile au fost vopsite cu Revell 09, pentru a scoate in evidenta aceste detalii prin procedeul numit preumbrire (preshadowing). Deoarece nu s-a cunoscut exact nuanta culorii RLM 05, culoare folosita pe planoare, s-au cerut sfaturi. La sugestia lui Radub, a parut bun de utilizat MM1584. Din pacate vopseaua s-a brinzit, asa ca s-a facut un amestec din 2 parti Humbrol 74 si 1 parte Revell 314. Dupa vopsire, la sugestia lui Wurger, s-a mai dat un “ecran” cu MM1735. Patina de aterizare a fost vopsita in lemn. La final s-au simulat urmele lasate la aterizartea “pe burta”, folosind carioca verde si vopsea de ulei. Cupola a fost corectata prin indepartarea urmelor de gravare a ramelor, exagerat de late, folosind hirtie abraziva fina si un set de “pile” de uz “manechiurist”. Operatia a fost destul de dificila, dar s-a incheiat cu succes. Au fost desenate noile rame, intii cu RLM 02 pentru culoarea de inetrior a ramelor, apoi cu amestecul mai sus amintit. Dupa uscarea vopselei a urmat o baie in, pai cum altfel, …Future! Deoarece tubul Pitot era supradimensionat a fost refacut. In faza experimentala, DFS-194 nu a avut nici un fel de insemne sau stensil-uri Intreaga macheta a fost lacuita cu lac semimat Sinto. Alexandru |
|
Ultima actualizare ( Friday, 24 October 2008 ) |