Plansa de bord Imprimare
Scris de Z-Mare   
Wednesday, 19 January 2005

Una din detaliile, ce nu sint deloc de neglijat la realizrea unei machete bune, este plansa de bor.La kit-urile mai vechi sau la cele cu mai putine pretentii, plansa de bord, fie ca lipseste cu desavirsire, fie ca este doar o bucatica de plastic (dar nelipsite sint “momiia” pe post de pilot si rotile…mobile!) fara nici un detaliu sau cu niste “detalii” care nu au deaface nimic cu realitatea. In unele cazuri, pe plansa cu decaluri, se afla si cite un desen ce ar trebui sa fie plansa de bord. Din pacate, putine astfel de decaluri sint utilizabile: pe un fond negru sint desenate cu alb aparatele, desenul nu corespunde cu realitatea sau sesenul este pe un suport transparent, vopseaua data pe plansa de bord fiind vizibila in dreptul cadranelor aparatelor.

Propun mai jos diferite metode de realizare a plansei de bord, cu referire la scara 1/72 si avioane din WWI si WWII , dar utilizabile si la scari mai mari sau avioane moderne.

Abordarea problemei se face functie de ce avem in kit, dar este obigatoriu sa dispunem de cit mai multa documentatie referitoare la subiect: fotografi din diferite unghiuri ale plansei de bord si a inetriorului cocpitului, schite, denumirea aparaturii, modul de vopsire, etc.

  • A. Plansa de bord lipseste cu desavirsire sau exista in kit dar e fara detalii.
  • B. Plansa de bord exista, are detalii, dar nu suficiente sau este incorecta.
  • C. Plansa de bord exista, este corecta si cu detalii.
  • D. Fotoincizii.
  • E. Rasini.
  • F. Copiere in rasina, folie de plumb sau aluminiu.
  • G. Xerox, scaner, imprimanta.

A. Daca plansa de bord lipseste, primul lucru care trebuie facut este sa i se determine dimensiunie, pentru ca aceasta sa intre in locasul de pe macheta. Aceast lucru se poate face cu un dispozitiv special cu ace glisante care copiaza conturul, sau cu ...plastelina.

A.1. Pasul urmator este "pozarea" aparaturii pe plansa, conform documentatiei. Se face apoi o schita la scara cu pozitia aparaturii de bord, se marcheaza centrul aparatelor, apoi cotele se "transpun" cu un compas distantier si/sau subler pe plansa de bord. Daca aparatele sint puse pe "exteriorul" plansei, ca la avioanele germane de exemplu, din fire de stiren (se pot "trage" la cald, din resturi de rame) de diametre egale cu cele ale aparaturii, se taie discuri cu grosimea de 0.2 - 0.3 mm, care apoi se lipesc pe plansa de bord, pestre centrele marcate. Atentie la cantitatea de lipici, aceasta nu trebuie sa iasa de sub discuri deoarece le strica "aspectul". Dupa uscarea lipiciului, discurile se slefuiesc usor (la umed!) pentru a fi aduse la aceasi grosime apoi, cu o periuta de dinti (data la casat), se indeparteaza eventualele resturi si bavuri.

Se vopseste intraga plansa in culoarea conforma cu documentatia. Dupa uscarem, discurile se vopsesc cu alb sau alb-verzui deschis, intr-un strat putin mai gros. Dupa uscarea complecta, peste discuri se mai da un stat subtire, de vopsea neagra. Daca plansa de bord este neagra, se vopsesc discurile cu alb sau alb-verzui deschis, iar dupa uscare plansa si discurile se vopsesc cu negru. Dupa ce vopseaua s-a uscat, cu ajutorul unui virf de ac de la un compas profesional (este foarte ascutit si sub un unghi mai mic decit acele de cusut!), se zgirie usor vopseaua neagra de pe discuri pentru a simboliza limbile si/sau celelalte desene de pe cadranul aparaturii. In acest mod, vopseaua alba iese la "iveala", imitind desenul de pe cadrane. Cu o pensula moale se indeparteaza resturile de vopsea apoi, cu putin lac lucios, se va imita stica din fata cadranelor.

Daca spatele bordului este vizibil (ex.Ar 234, Ju 188), pe spatele plansei de bor, in dreptul aparatelor, se vor lipi mici cilindri din stiren (se pot obtine dupa procedeul de mai aratat sus) de la care vor pleca fire, pentru a simula cutiile aparaturii si cablurile electrice.

A.2. Daca plansa de bord exeista, dar e fara detalii (o simpla bucata de plastic cu profilul interiorului fuselajului), se va utiliza ca atare sau se face o copie dintr-o folie de stiren cu gosime convenabila. Pasul urmator este "pozarea" aparaturii pe plansa in conformitate cu documentatia. Se face apoi o schita la scara a dispunerii aparaturii, se marcheaza centru aparatelor apoi cotele se "transpun" cu un compas distantier pe plansa de bord. In continuare se poate proceda ca la punctul 1., sau ca mai jos.

Dupa transpunerea cotelor pe plansa de bord, in centrele marcate, se dau gauri cu diametre egale cu cele ale aparatelor. Mai departe se pot urma doua cai.

A.2.1. Pe spatele plansei cu gauri se lipeste o folie subtire de stiren de culoare alba, avind grija ca lipiciul sa nu "navaleasca" in gauri. Dupa uscare, plansa se vopseste in culoarea conforma cu documentatia, apoi in gauri se picura putina vopsea neagra. Daca plansa de bord este neagra, se vopseste totul in negru. Dupa uscarea vopselei, cu virful unui ac se zgirie vopseaua ca la punctul 1. Si in acest caz, o picatura de lac lucios pusa in decupare, va imita sticla cadranului. Daca spatele bordului este vizibil (ex.Ar 234, Ju 188), in dreptul aparatelor se vor lipi mici cilindri din stiren de la care vor pleca fire, pentru a simboliza cutiile aparaturii si cablurile electrice.

A.2.2. Plansa de bord cu gauri obtinuta la punctul 2, se vopseste conform documentatiei, apoi pe spate se lipeste cu superglue, o bucatica de film foto "inegrit" (voalat si developat), cu geletina spre exterior.Apoi, privid plansa in lumina cu gelatina spre privitor, cu ajutorul unui ac se zgirie gelatina pentru a realiza desenul de pe cadrane. Cu o perie moale, se indeparteaza resturile, dupa care, cu vopsea alba sau alb-verzuie, se vopseste gelatina in dreptul zgirieturilor .

Pentru a realiza conturul in relief al aparaturii de pe fata plansei de bord, pe merginea gaurilor, inainte de vopsire, se lipesc cu superglue, inele din sirma subtire. Daca aparatura este montata in "spatele" plansei de bord, ca la avioanele americane sau englezesti, nu mai sint necesare inelele de sirma.  Acest procedeu este recomandat in cazul in care spatele plansei de bord nu este vizibil, "cutiile" aparatelor ne mai putind fi lipite in acest caz (vopseaua se desprinde de pe film).  Nu mai este necesara lacul, filmul simulind foarte bine suprafata de stica a aparaturii.

A.3. Daca se pot procura decaluri cu cadranele aparatelor, se obtine plansa de bord ca la punctele 1 sau 2 si se vopseste conform documentatiei. Dupa uscarea vopselei, se transfera decalurile in decupari prin procedeele conoscute, dupa care in cadrane se picura putin lac lucios. Atrag ATENTIA asupra dimensiunilor gaurilor, ce trebuie sa fie exact cit dimensiunile decalurilor, si FOARTE IMPORTANT, trebuie verificat ca folia suport a decalului sa fie exect cit desenul. In caz contrar, vom avea nevoie de preducele de diametre adecvate, cu care sa decupam decalurile de pe colita. Daca nu se verifica acest lucru, riscam ca decalul se nu intre in decupare din cauza marginii suportului ce a depasit diametrul desenului.

B. Daca plansa de bord exista, dar este incorecta, se indeparteaza "aparatura" prin slefuire si se procedeaza ca la punctul A1, A2 sau A3.  Daca plansa este corecta, dar aparatele nu au detaliile cadranelor, se va proceda ca la punctele A1, A3, mai putin lipirea discurilor aparatelor, acestea existind deja.

C. Daca plansa de bord exista, este corecta si cu detalii (ex Me 262 Revell), problema se reduce doar la a scoate in evidente detaliile de pe cadrane.

C.1. Se vopseste DOAR cu aerograful placa de bord in culoarea ceruta in documentatie. Atentie, stratul de vopsea trebuie sa fie subtire, pentru a nu "ineca" detaliile. Dupa uscare, cu putina vopsea neagra diluata se vopseste aparatura, apoi cu vopsea alba se face un drybrash usor, cu o pensula cu perii scurti (3 - 4 mm). In acest fel ies in evidenta detaliile de pe cadrane. Se refac, cu putina vopsea gri inchis, marginile aparaturii (efect de "luminare", dupa care pe cadrane se picura putin lac lucios, pentru simularea sticlei.

C.2. Se vopseste cu aerograful in email alb sau alb-verzui placa de bord. Dupa uscare, placa de bord se vopseste cu acrilic negru, apoi cu un betisor cu putina vata in virf, inmuiata in alcool etilic sau izopropilic, se sterge vopseaua neagra de pe detaliile in relief ale cadranului, dind la iveala culoarea alba. Si in acest caz, se picura putin lac lucios. Atentie la "imbicsirea" detaliilor!

C.3. Daca plasticul plansei de bord este alb sau gri foarte deschis, se procedeaza ca la punctul 1., cu deosebirea ca in loc de drybrushind, cu virful unui cater foarte ascutit, se indeparteaza vopseaua de pe detalii, dind la iveala plasticul alb.

D. Daca se dispune de un set de fotoincizii, acestea vor inlocui in intregime plansa de bord. In unele cazuri instructiunile ce insotesc fotoinciziile, cer folosirea vechii placi de bord ca suport (dupa ce s-au indepartat detaliile). In acest caz, daca plansa din kit este de calitate, o vom pastra pentru alte machete, iar pentru suportul fotoinciziei, vom face o copie dintr-o foilie de stiren subtire.

D.1. In primul rind, ne asiguram ca fotoincizia "incape" in locasul ei de pe macheta. In caz contrar, se va degrosa peretele fuselajului, pina situatia se rezolva. Pe spatele filmului (partea cu gelatina), in dreptul "ceasurilor", se vopseste cu culoare alba sau alb verzuie, dupa caz. Atentie, NU se va vopsi tot filmul! Parea metalica se vopseste la rindul ei in conformitate cu documentatia, se face drybrushing-ul si se marcheaza limitele de pe cadranele aparatelor. Pentru a lipi corect filmul de partea metalica, se procedeaza astfel: se taie filmul dupa conturul partii metalice (de obicei pe chenarul negru), apoi se pune putin aracet sau solutie de lipit plastic (ex.Revel Contacta), in unul sau doua punce de pe film. Lipim filmul pe placa metalica si, privind in lumina, "centram" cadranele ce trebuie sa cada exact in gaurile corespunzatoare. Prindem sandwich-ul astfel format intr-o penseta inversata, apoi verificam daca nu s-au produs deplasari. Daca totul este OK, se pune putin superglue lichid (NU gel) pe muchia de imbinare a filmului cu partea metalica. Capilaritatea va rezolva totul!

Daca spatele placii de bord este vizibil si vrem sa figuram cutiile aparatelor cu firele electrice, problema se complica nitel, in sensul ca acestea nu se pot lipi direct pe film, acesta fiid vopsit in dreptul cadranelor. Pentru aceasta, pe spatele filmului, urmeaza sa lipim cu superglue o placa subtire de stiren, pe care apoi vom lipi cutiile aparaturii cu firele de rigoare. Din pacate, acest procedeu duce la ingrosarea nefireasca a plansei de bord. O alta solutie, ar fi lipirea direct pe filmul nevopsit a unor cilindri de stiren de culoare alba cu firele aferente, dupa care spatele plansei de bord se vopseste conform documentatiei. Dar atentie, in acest caz rezistenta mecanica este destul de mica, iar la manipulari neatente cilindrii se pot desprinde relativ usor.

E. Daca avem la dispozitie o placa de bord din rasina, functie de tipul detaliilor, se poate proceda ca la punctele A. sau C.

F. Daca avem la dispozitie o plansa de bord corecta sau un set de fotoincizii, acestea pot fi copiate, fie in rasina, fie in folie de plumb sau aluminiu.

F.1. Daca avem la dispozitie o placa de bord corecta, o putem folosi ca master pentru a face citeva copii in rasina. Pentru inceput, se face o cutiuta din carton, cu dimensiunile fundului astfel alese, incit intre marginile placii de bord si marginile cutiei sa fie aproximativ 5 mm, iar inaltimea peretilor cutiei sa fie de 10 mm. Pe fundul cutie se fixeaza cu aracet plansa de bord, cu fafa in sus. Se prepara cauciucul siliconic (amestecare, vacuumare) si se toarna in cutie, cu atentie pentru ca siliconul sa acopere integral piesa, fara bule de aer. Dupa trecerea timpului prescris pentru intarire, se rup peretii si fundul cutiei si se extrage cu atentie masterul. Se prepara rasina si se toarna in matrita, dupa care aceasta se vacuumeaza. Dupa trecerea timpului prescris pentru intarire, se extrage piesa si se verifica calitatea. Se spala cu apa si detergent, apoi se vopseste ca la punctul C. Lipirea pe macheta se poate face cu aracet de calitae sau superglue.

F.2. Daca a vem la dispozitie o placa de bord corecta, o putem folosi ca master pentru a face citeva copii in folie de plumb de 0.1mm. Se procedeaza astfel: facem un sandwich cu urmatoarea “compozitie” o placa din placaj de cel putin 5 mm, plansa de bord, unsa cu putin ulei siliconic, folia de plumb, o folie de cauciuc groasa de 2-3 mm si o alta placa din placaj. Sandwich-ul astfel format se stringe intr-o menghina, nu prea tare, pentru a nu distruge “masterul”. Plumbul va copia detaliile. Folia de plumb se indeparteaza cu grija pentru a nu o rupe sau deforma, apoi se lipeste cu aracet sau superglue pe o folie de stiren. Vopsirease va face ca la punctul C.1.

F.3. Daca avem la dispozitie o placa de bord din fotoincizii, o putem folosi ca master pentru a face citeva copii in folie de plumb de 0.1mm sau 0,2 mm. Daca folosim folie de plumb de 0,1 mm, se procedeaza in felul urmator: se pune fotoincizia pe un suport perfect plan (sticlotextolit, plexi, textolit), apoi peste fotoincizie folia de plumb.O tinem fix pe pozitie in timp ce cu un creion cu capatul din guma, apasam pe folia de plumb pina copiaza cit mai bine toate detaliile. Cu un burghiu de dimensiuni adecvate, se dau gaurile pentru aparatura. Se desprinde cu grija folia de plumb de pe “master” si se lipeste cu aracet sau superglue, cu atentie pentru a nu “sterge” detaliile, pe o folie de stiren de culoare alba (ex cartela telefonica de pe care s-a indepartat vopseaua). Plansa astfel obtinuta, se vopseste in conformitate cu documentatia, iar desenul cadranelor va fi obtinut prin zgiriere cu un virf de ac, ce va scoate la iveala plasticul alb. O picatura de lac lucios va imita sticla cadranului.

Daca folosim folie de plumb de 0,2 mm, se face un sandwich cu urmatoarea “compozitie”: placa din placaj cu grosimea de cel putin 5 mm, fotoincizia unsa cu putin ulei siliconic, folia de plumb, o folie de cauciuc groasa de 2-3 mm si o alta placa din placaj. Sandwich-ul astfel format, se stringe intr-o menghina, suficient de tare pentru ca plumbul ca copieze “masterul”. Se dau gaurile aparaturii, apoi folia de plumb se indeparteaza cu grija pentru a nu o rupe sau deforma si se lipeste cu aracet sau superglue pe o folie de stiren de culoare alba. Pentru vopsire, se aplica tratamentul de mai sus.

F.4. In locul foliei de plumb se poate folosi folie de aluminiu, procedind ca la punctul F.3, dar detaliile obtinute nu sint la fel de fine, aluminiul fiind mai putin maleabil.Atentie, se foloseste doar aluminiul de la condensatorii electolitici, folia folosita in tipografie fiind din duraluminiu!

Butoanele, beculetele, etc, pot fi facute din bobite de aracet, iar intrerupatoarele (avioanele americane au o multime!) din fire subtiri din stiren, trase la cald.

G. Daca avem la dispozitie o fotografie alb/negru sau color a plansei de bord, aceasta se poate copia/scana urmata de reducerea la scara si tiparirea ei cu o imprimata mai acatarii (ceva gen laser)."Fotografia" astfel obtinuta se lipeste pe plansa de bord "nivelata" in pralabil sau pe una facuta dintr-o bucatica de plastic. (sugestie culeasa de pe vechiul forum)

Poate, procedeele de mai sus sa nu va reuseasca pe deplin din prima, dar experienta isi va spune cuvintul

Comentarii pentru "Plansa de bord"

Puteti comenta acest articol in cadrul forumului de discutii al acestui site. Pentru acest articol a fost creat un topic separat de discutii, tot ce trebuie sa faceti pentru a il deschide este sa urmati legatura de mai jos.

Click pentru a comenta articolul "Plansa de bord" pe forum (0 comentarii deja)

Pentru a putea posta mesaje in cadrul forumului este necesar sa fiti inregistrati. In cazul in care nu aveti un cont, va puteti inregistra aici: Inregistrare cont

Ultima actualizare ( Friday, 24 October 2008 )