[pe_dos]

traian, la 22 October 2011 - 11:41 AM, a spus:

Te rog eu frumos, ca sa fie ,,dansul'' pe tema, intoarce filele de pe oglinda in V cu varful in sus.

Ok, fac și eu, nu e mare lucru. Mâine, că acum pun filele la umezit.

Dacă tot a spus Leo că a fixat temporar filele cu ace și după șlefuire nu se mai văd urmele, atunci am și eu o întrebare. Nu cumva ar trebui să se vadă cuiele care fixează filele exterioare? Bineînțeles, nu mă gândesc la cuiele DeA. Să mă explic.

Dacă se vor vedea unde se termină scândurile - să zicem că se fac mici crestături acolo - atunci în apropierea lor vin cuie. Exact acolo mă gândesc să înfig acele, iar apoi acolo să înfig mici bucățele de sârmă de cupru pe post de cuie. Merită?

[traian]

Bineanteles ca merita, chiar si filele puntii meritau asta dupa cum si tuiculita lui Leo merita o degustare linistita.
Se pot folosi si bucatele de lemn de preferat esenta mai inchisa la culoare ascutite dupa modelul scobitorilor si infipte in mici gaurele, bineanteles date cu adeziv. Dupa uscarea adezivului se taie la suprafata filei si se slefuiesc. Se pot folosi chiar si scobitori.

[Leo2003]

Am sucit V-ul. Poza demonstrativa maine.

Sa nu-mi arate cineva imaginea de mai jos din "Spanish Galleon 1530 - 1690; Osprey Publishing" si sa ma puna sa-l fac ca la inceput ca fac scandal.

Aceasta postare a fost editata de Leo2003: 22 October 2011 - 07:14 PM

[pe_dos]

Cu scobitorile pe punte n-am prea înțeles cum vine treaba. Am văzut poza de la ruși cu scobitorile înfipte în file. Este o certă dovadă de migăleală, dar este și o dovadă de realism? Scobitoarea tipică are 1,8 mm în diametru și este înfiptă parțial, deci partea înfiptă, după retezare și șlefuire ar avea 0,5 - 1 mm în diametru. Asta la scara 1:50 corespunde la 25 - 50 mm în diametru. Mă îndoiesc că cuiele de fixare a filelor punților aveau floarea de această dimensiune. Mai plauzibil este că aceste scobitori ar simula dopuri de lemn care acoperă floarea cuielor. Asta se folosește acum la puntea bărcilor de lux. Mă îndoiesc că pe vremea galioanelor se folosea asta. Și mă întreb cum pare asta pe filele de bordaj. Dacă înțeleg bine, ceea ce contează sunt niște capete negre de cuie. Înnegrite de apa mării. În acest caz pare mai simplu puțină negreală în găuri.

[Leo2003]

Eu am mari indoieli ca la acea vreme se foloseau cuie. Dar chiar daca se foloseu sa fie iubiti. Eu imitatii de cuie in filele bordajului nu pun nici batut.

[staric]

Se foloseau ... uite aci de pe vasele lu nenea Caligula

[Confucius]

Am facut oglinda. V intors, desigur... La taierea la 45 de grade am inventat o metoda -zic eu - simpla. Am prins pe placa de taiere (tocator...) scotch de hartie din acela folosit la acoperit in caz de zugraveala. Scotch-ul l-am pus cu lipiciul in sus si l-am fixat cu alte 2 bucati de placa. Pe scotch am pus una langa alta filele de furnir aliniate cu un echer la 45 de grade. Deasupra lor am mai pus o bucata de scotch de hartie. Apoi am facut prin scotch 2 taieturi orizontale si 2 verticale cu cutterul peste toate filele. Asa am obtinut toate filele taiate la fel la 45 de grade. Lipirea e apoi banala...

La V-ul intors filele se termina la exterior aproape perpendicular pe fibra.

[Leo2003]

Gata Traiane, am prestat.




Mie mi se pare ca gaura aia pentru eche e cam mare. Ma gandesc sa- i fac o rama interioara. Ce ziceti?

Aceasta postare a fost editata de Leo2003: 23 October 2011 - 08:44 AM

[pe_dos]

Am inversat și eu V-ul. S-au „dus” patru file.

Nu prea m-am dumirit cum să fie cuiele, aproape peste tot văd că modeșișitii le fac deschise la culoare:
http://shipmodeling....34/galleon1.jpg

@Leo: Eu zic să aștepți să vină cârma și echea, să vezi ce spațiu mai ai.

@Confucius: Dacă n-ați avut probleme cu fărâmiturile după executarea sabordurilor și pilirea pe margini, bravo dv.!

Thumbnail atasat

• 

[Confucius]

Exista un motiv logic pentru care DeA a recomandat la pupa felul acela de asezare a furnirului: astfel se asigura ca toate muchiile au pe cel putin o fata furnir pus in lungul fibrei, ceea ce face sa fie mai usor de obtinut muchii de calitate.

[pe_dos]

Așa este, însă dacă au avut în vedere intenționat folosirea unor materiale sfărâmicioase, este o reclamă foarte proastă pentru ei.

[Leo2003]

Io tot nu pricep ce are furnirul. Daca este umidificat se prelucreaza foarte bine si pe fibra si transversal.
Cand il ajustati, piliti sau slefuiti intr-un singur sens, catre suprafata pe care este asezat, lipit.

A... Si o metoda de reparat mici ciobituri. Cu un ac pui un strop de cianoacrilat in ciobitura, si pui o aschie de furnir. Dupa uscare slefuiesti si nu se mai vede nimic.

Aceasta postare a fost editata de Leo2003: 23 October 2011 - 10:57 AM

[pe_dos]

Da, așa procedez și eu.
Leo, dacă eu tai un mic triunghi din file, fie cu cutterul, fie cu lama, fie cu forfecuța, sigur „fac rost” de 2-3 fragmente și nu mi se pare normal să fac o machetă din cioburi lipite.

Nu mai pun cianoacrilat, ci aracet - cu cianoacrilatul m-am răcit de-a binelea. Deși făcea priză instantaneu și părea că ține bine, mi s-a desprins cam tot ce am lipit cu el: scări, parapete etc. Și am folosit Loctite, nu ceva no-name, iar pe el scria că e bun pentru lemn. Adezivii care la mine țin au fost UHU de tip prenadez pentru filele de punte și aracet de tip Bastelkleber pentru rest. Mai am un adeziv de tip prenadez, Bison, dar ăla l-am folosit doar la mobilă, nu și la machetă.

[traian]

Cuie s-au folosit in constructiile navale inca din perioada primelor ambarcatiuni chiar daca nu metalice si inca nu se chemau cuie. La inceputuri au fost doar auxiliare a ,,cusaturilor'' realizate cu fibre vegetale constituind elemente de consolidare a ansamblului evoluand pana la folosire complecta in constructie. Drakkarele care au ceva vechime evolutiva sunt un exemplu.
Tot exemplu am dat si eu cu scobitorile, nu neaparat de urmat, doar ca idee, iar metoda nu e mai migaloasa decat varianta cu sarma de cupru sau alama, gauri oricum trebuie facute iar varful prin adancimea la care e infipt poate fi ajustat la diametrul necesar. E drept ca pot fi considerate dopuri tocmai de asta am spus ca nuanta lemnului trebuie sa fie inchisa pentru a se asemana cat mai mult cu metalul oxidat.. Dupa cum mai ziceam, doar imi dau cate o parere pe un subiect nu sfaturi de cum trebuie facut, fiecare alege propria varianta. Cand e vorba de situatii stricte e alta problema.
Ca orice material, si furnirul se produce in mai multe calitati si legat direct de asta e pretul producatorului. In logica actuala a pietei, orice intermediar intre materia prima si cumparatorul produsului final e interesat sa investeasca cat mai putin si sa castige cat mai mu7lt. Din cele constatate pana acum cazul de fata nu face exceptie de la regula, materialele folosite la marea corabie sunt destul de slabe calitativ dar faptul e justificat de politica firmei care nu vinde kitul ci revista, componentele galionului fiind bonus la aceasta. Oricum, pentru o prima nava - pentru unii - iese destul de bine iar meseria de obicei se invata pe materiale care creaza probleme, nu pe cele ideale.
Pe dos - deci, oarecum s-a dovedit a fi avut dreptate, si nici macar nu a trecut mult timp.Scuze dar ai postat in timp ce eu scriam.

Aceasta postare a fost editata de traian: 23 October 2011 - 11:34 AM

[Leo2003]

@pe_dos Nu te contrazic. Pana la urma fiecare foloseste metodele si materialele care i-au dat cea mai mare satisfactie.

Aceasta postare a fost editata de Leo2003: 23 October 2011 - 11:36 AM

[pe_dos]

Îi mulțumesc lui Traian pentru răspuns.

Nu migăleala era obiecția mea, ci dimensiunea și culoarea. Urmele de scobitori mi se par prea mari, iar pentru culoare întrebam cum e mai bine. Nu cred că în realitate cuiele străluceau precum alămurile frecate pentru paradă, cum strălucesc în imaginea indicată de mine într-o postare de mai sus, și sunt surprins că la lucrări premiate prin expoziții cu ștaif cuiele și tunurile strălucesc ca aurul. Pur și simplu vreau să-mi dau seama de scara valorilor pentru modeliști, care scară pare a fi diferită de ce mi se pare mie natural, ase vedea și comentariile mele de la diorame.

@Leo: N-a fost nicio intenție de contrazicere, doar mici prezentări ale problemelor concrete. De exemplu se poate prea bine ca adezivul de tip cianoacrilat folosit de altcineva să fie mai rezistent decât cel folosit de mine și e bine de știut.

[traian]

Leo2003, la 22 October 2011 - 06:58 PM, a spus:

Sa nu-mi arate cineva imaginea de mai jos din "Spanish Galleon 1530 - 1690; Osprey Publishing" si sa ma puna sa-l fac ca la inceput ca fac scandal.

Am intalnit ambele variante, cred ca si real folosite, dar inclin spre varianta V intors. Recunosc a nu avea documentare solida in domeniu dar majoritar asta e folosit. Daca am lua-o pe partea cu calculele, in zona oglinzii, fortele preponderente sunt in special de sus in jos si radial in borduri spre etambou. La varianta V tendinta de apasare ar contribui la o sl;abire a imbinarii intre file implicit cu distantarea lor pe cand la varianta V intorstendinta e de strangere intre file asta contribuind la soliditatea constructiei. Si oricum arata si mult mai bine.

[Leo2003]

@ pe_dos Stai linistit, nici n-am interpretat-o ca o contrazicere.

Acu' sa stiti ca si modelistii cu state vechi, nu plevusca ca noi, se contrazic (intre ei) ... mama, mama.
Io, din gresala, am provocat o discutie (nu aici) care s-a terminat destul de neplacut cu privire la existenta, sau nu, a manerelor pe tunurile navale din epoca.
Nu am nici cea mai mica intentie sa mai declansez una cu privire la cuie, versus cepuri conice din lemn, etc. Asa ca, pentru mine, chestiunea cu "ce este cuiele si ce vrea ele" in constructia vechilor corabii este "case closed", vorba unui "destept" in viata.

@Traian Pai tu crezi ca am facut modificarea numai ca m-ai rugat, s-au mi-a aratat cineva o poza? Pot sa va arat si io poze cu desenul exact pe dos. Dar, am mai citit, am mai intrebat, si am ajuns la concluzia ca e mai bine cum ai zis.

Aceasta postare a fost editata de Leo2003: 23 October 2011 - 12:28 PM

[traian]

[Confucius]

@pe_dos: incearca sa tai fu furnirul prins intre doua foi de scotch de hartie.
Eu lipesc cu aracet pentru parchet de la Moment (ales doar pentru ca recipientul parea rezonabil de mare). Intotdeauna lipesc si tai furnirul umezit. Pentru taiat folosesc cuttere gen scalpel dintr-o trusa chinezeasca proasta gasita pe la Bricostore. Pentru pilit furnirul folosessc pile dintr-un set de pile mici (tot ceva chinezarie). Daca nu apas cu cutter-ul ci mai curand zgarii usor, daca nu apesi tare cu pila si pilesti doar in sensul spre suprafata pe care e aplicat furnirul, atunci merge. La sfarsit smirgeluiesc usor cu burete abraziv. Taietura ramane astfel curata si fara aschii. Chiar nu stiu daca furnirul are o problema sau este vorba de caracteristicile esentei de lemn din care e facut. Eu unul m-am obisnuit cu el. Altul tot nu am de unde.

@Leo, Traian: V-ul intors era preferat pentru ca scandurile V-ului se prindeau pe sctructura de rezistenta in T pentru capetele din interior si pe ultima coasta pentru capetele de exterior. In felul acesta scandurile erau prinse solid si aveau deformari controlabile la sarcinile mecanice date de valuri. Cu V-ul normal scandurile de exterior erau prinse ciudat pe ultima coasta si riscau sa sa desprinda la socuri si sa crape la oboseala.

Despre cuie: stie cineva sigur ca se vedeau cuiele la exterior? Intreb pentru ca sub actiunea sarurilor din apa de mare s-ar fi corodat repede. In pozele cu reproduceri ale galioanelor in marime naturala nu am vazut cuie la exterior. Ma intreb daca nu cumva si la corabiile adevarate existau doua straturi de file ca la modelul nostru., iar cele exterioare erau cumva prinse in imbinari fara cuie.

Aceasta postare a fost editata de Confucius: 23 October 2011 - 04:45 PM