[crios]

Ramane de vazut ce ne va rezerva viitorul. Prea multe kituri de genul asta pe piata, introduse deodata, chiar daca avem asigurari ale cresterii economiei (vorba cuiva: comertul este cheia economiei, iar economia ... sufletu'), nu vor spori banii dim buzunarele celor ce le vor scoate pentru ca numarul de hobbysti nu va fi direct proportional cu numarul aparitiilor de pe piata. Din punctul asta de vedere ma indoiesc ca sunt multi cei ce vor putea tine pasul macar cu doua dintre publicatii.
Dar astea sunt alte discutii si poate ca nu-i rostul lor in acest topic asa ca revenind la coaste nostre, iar sunt un pic derutat de ceea ce gasesc unii dintre colegi legat acum de traverse si de asezarea acestora in vederea sustinerii puntilor.

Astfel am facut si poza de mai sus si zic eu ca daca fiecare a pus coastele care unde la locul lor, selatura fiind cursiva, fara urcari si coborasuri si fara a fi nevoie stricarea ei cu adaosuri de material pe anumite traverse.
In ceea ce priveste scara ... e, nimeni nu-i perfect!

Bafta!

[traian]

Ady, la 19 Mar 2011, 13:11, a spus:

Circula zvonul prin piata ca DeAgostini vor sa scoata pe piata romaneasca nava Victory

Cred ca ar fi avut priza mai mare cu Victory desi nici cu Sf.Ioan nu e chiar rau. In Germania Victory e aparuta de mult si din cate stiu e mult mai bine realizata decat Sf,Ioan. In plus, pentru Victory e o multime de documentatie care inlatura orice nelamuriri referitor la constructie.

[Leo2003]

crios, la 19 Mar 2011, 17:45, a spus:

Astfel am facut si poza de mai sus si zic eu ca daca fiecare a pus coastele care unde la locul lor, selatura fiind cursiva, fara urcari si coborasuri si fara a fi nevoie stricarea ei cu adaosuri de material pe anumite traverse.
In ceea ce priveste scara ... e, nimeni nu-i perfect!

Hmm. Ma tot uit la poza si mie mi se pare ca si aici se vede ca umerii coastelor 14 si 15, pe care se aseaza traversele puntii inferioare, sunt mai jos decat la coasta 16 (cea din prim-plan) si coasta 13, etc. Daca s-ar forta lipirea puntii pe coastele 14 si 15 ar rezulta o "groapa" nu o selatura continua. Io am impresia ca, de fapt, puntile nu au o selatura continua data de curbura lor ci este un soi de "selatura franta" data de asezarea segmentelor puntilor. Uitati-va atenti atat la tribord cat si la babord. Poate mi se pare mie, ce sa zic.
M-am mai uitat si pe alte forumuri (din Rusia). Si acolo a fost semnalata problema ridicata de mine. Recunosc, la unii s-a intamplat la altii nu. Nu stiu ce sa cred.

In ceea ce priveste scara, de acord. Nu are rost sa mai filozofam pe aceasta tema.

P.S. O solutie mai eleganta si mai simpla pentru remedierea problemei dezbatute ar fi lipirea unor distantiere pe umerii coastelor, nu pe intreaga traversa. Ideea mi-a venit cam tarziu, dar n-o puteam tine pentru mine ca doar nu sunt singur pe lume.

Aceasta postare a fost editata de Leo2003: 19 March 2011 - 07:03 PM

[Ady]

Bine in Anglia au scos si distrugatorul HMS Hood, Yamato, dar eu raman axat pe corabii, sunt curios unde vor pune macheta cei care au cumparat Bismarck, asta daca nu stai la o vila si ai o camera impunatoare sa o "mobilezi" doar cu asa ceva, avand in vedere ca Bismarck are aproximativ 1,5 m, Yamato si HMS Hood cam tot la fel (asta daca vor veni toate in Romania), a si a mai scos Deagostini si Titanicul, adica

[traian]

crios, la 19 Mar 2011, 17:45, a spus:

........ zic eu ca daca fiecare a pus coastele care unde la locul lor, selatura fiind cursiva, fara urcari si coborasuri si fara a fi nevoie stricarea ei cu adaosuri de material pe anumite traverse.

Am si eu aceeasi apreciere. Pana acum nu am avut nici o problema legata de deformari sau nepotriviri in privinta osaturii. Nu am montat nimic definitiv, singurele elemente pe care le-am lipit sunt traversele puntii de jos -care dealtfel e puntea principala- dar am ansamblat totul pe cala si verificat cu o rigla, curbura e in regula. Ma indoiesc sa fi avut doar eu si Crios norocul sa fi nimerit componente bune, iar celelalte sa fi fost cu deficiente.Cala mi-am facut-o de capul meu, inainte de a fi data de firma si e la lungimea corpului ca sa imi prinda toata chila. Pana acum am constatat totusi o foarte usoara deplasare spre pupa a bucatii de punte principala care consta intr-o diferenta de 1 mm intre prima coasta si capatul puntii si o deplasare ceva mai mare spre pupa a puntii de sus - coverta- care lasa un spatiu de 3 mm intre prima coasta si capatul puntii. Teuga e si ea ceva mai scurta si judecand dupa axialitatea gaurilor pentru catarg inclin sa cred ca partea lipsa e spre pupa.Deplasarea constatata la coverta e tocmai cea care a dat batai de cap cu pozitia gaurii pentru catarg, aceasta trebuind sa fie spre prova cu 3 mm pantru a fi pe axa cu celelalte. De asta am tot recomandat asteptarea pana la complectarea osaturii si a puntii principale, in lipsa unor planuri e dificil in stadiul actual de apreciat provenienta diferentelor. Am o banuiala insa pana cand nu devine certitudine nu pot face aprecieri. Diferentele mentionate nu afecteaza pozitionarea puntilor pe celelalte coaste si daca nu ar fi problema gaurilor pentru catarg poate as zice ca e gresita pozitia primei coaste, dar date fiind reperele actuale nu am alta varianta decat sa astept complectarea osaturii si a puntii principale.
Spor!

[zambara]

Ady, la 19 Mar 2011, 15:54, a spus:

Bine, oricum ai auzit de Hachette?

Cei care sunt familiarizati cu literatura franceza cu siguranta au auzit de Hachette. Hachette este alaturi de Galimard una din cele mai vechi si prestigioase edituri din Franta. Ei nu fabrica kitt-ul Bismarck. Probabil contributia lor la asocierea cu Amati e data de distributie si de partea informativa (revista atasata, etc.).

[florin71_skoda]

Leo2003, la 19 Mar 2011, 18:19, a spus:

Hmm. Ma tot uit la poza si mie mi se pare ca si aici se vede ca umerii coastelor 14 si 15, pe care se aseaza traversele puntii inferioare, sunt mai jos decat la coasta 16 (cea din prim-plan) si coasta 13, etc. ....

Daca ma uit la poza si eu vad diferente, mai ales pe partea dreapta la puntea de jos. Dar daca @crios spune ca in realitate nu sunt... ce sa zic.
Eu vad asa: prima coasta, cea din spate este mai sus. Urmatoarele 3 coaste sunt mai jos, dar sunt la fel. Urmatoarele 3 coaste sunt un pic mai sus, dar sunt la fel. Ultima coasta iar este mai sus. Exista totusi un "tipar" si probabil ca asta va da curbura finala a puntii. Probabil ca din 3 in 3, puntile difera ca inaltime, exceptind prima coasta de la pupa.

Aceasta postare a fost editata de florin71_skoda: 19 March 2011 - 08:45 PM

[Ady]

zambara, la 19 Mar 2011, 20:12, a spus:

Cei care sunt familiarizati cu literatura franceza cu siguranta au auzit de Hachette. Hachette este alaturi de Galimard una din cele mai vechi si prestigioase edituri din Franta. Ei nu fabrica kitt-ul Bismarck. Probabil contributia lor la asocierea cu Amati e data de distributie si de partea informativa (revista atasata, etc.).

Stiu ca nu ei fabrica kitul, de fapt nimeni de la nici o revista nu fabrica vre-un kit. Hai sa o luam copilareste: In Romania ce-mi poti spune de vreo aparitie "editorialistica" de orice fel din partea revistei Hachette? Ca eu iti pot spune despre Deagostini si spre rusinea mea de o saptamana am auzit de Hachette,... deh... cultura generala proasta... din partea mea.
Cat despre literatura Franceza ma apuc de Balzac, jur.

[crios]

Nici la mine coastele nu sunt lipite si nu vor fi decat dupa ce voi avea intreaga structura.
Lasand deoparte discutia legata de doua firme mari respectiv Hachette pe parte de publicatie si Amati pe parte de kit sa revenim la DeAgostini si (cred eu desi nu am inca confirmarea) Artesania Latina.
Scriam la inceputul topicului ca nu este momentul asamblarii pieselor pana cel putin la numarul 10 asa cum scria si Traian ca nu trebuiesc montate pana nu sunt adunate toate piesele structurii pentru ca este posibil ca unele piese sa nu se alinieze sau sa aiba defectiuni ce trebuiesc remediate. Mai scriam ca pentru cei ce n-au facuit inca navomodele, daca vor respecta instructiunile, vor avea la final, un navomodel ca cel din film.
Revin la coaste si incerc sa dau o vedere de ansamblu asupra selaturii deci: incepand de la prova, prima coasta ca (numar de piesa 4) nu are traversa ci doar un prag pe chila despre care spuneam ca nu trebuie sa se aduca nici cea mai mica modificare puntii, puntea trebuind sa stea sprijinita pe pintenul de pe chila falsa. Orice modificare adusa grosimii puntii pe zona aia face ca puntea sa se aseze mai jos motiv pentru care se modifica curba in spatele ei.
Verificand cu o bagheta asezarea pe zonele unde trebuiesc fixate traversele curbura arata asa: de la coasta II pana la coasta IV curbura coboara mai abrupt dupa care panta se indulceste pana la coasta a VIII-a, coasta de la care curbura incepe sa urce pe coasta a IX-a
Acesta este motivul din care coasta IX-a (piesa nr.16) este mai sus decat coasta dinaintea ei.
Din motivele enumerate mai sus, pana la coasta a VII-a (piesa 15), puntea nu va avea punct de sprijin decat pe partea dinspre pupa a traverselor, va sta aproape perfect pe coasta a VIII-a dupa care, pe masura ce vor inainta spre pupa, puntea nu va atinge traversele decat pe partea dinspre prova.
In continuare spun ca nu sunt necesare modificari structurale daca nu se doreste modificarea geometriei puntii sau modificari dimensionale daca nu se doreste modificarea structurii catre una ceva mai aproape de realitate.

Bafta!

[Leo2003]

crios, la 19 Mar 2011, 21:50, a spus:

...Acesta este motivul din care coasta IX-a (piesa nr.16) este mai sus decat coasta dinaintea ei.
Din motivele enumerate mai sus, pana la coasta a VII-a (piesa 15), puntea nu va avea punct de sprijin decat pe partea dinspre pupa a traverselor, va sta aproape perfect pe coasta a VIII-a dupa care, pe masura ce vor inainta spre pupa, puntea nu va atinge traversele decat pe partea dinspre prova. ...

Danke Crios! Am inteles explicatia. Ciudat mi se pare ca trebuie sa lipim pe anumite zone, o suprafata (puntea), cu o muchie a traversei. Cam neortodox zic eu si nicicum prezentat in instructiunile celor de la deAgostini. Si in acest caz banuiesc ca diedrul creat intre cele doua suprafete (intrados punte - fatza traversa) va trebui umplut cu ceva.

Aceasta postare a fost editata de Leo2003: 19 March 2011 - 10:25 PM

[crios]

Leo2003, la 19 Mar 2011, 22:19, a spus:

Danke Crios! Am inteles explicatia. Ciudat mi se pare ca trebuie sa lipim pe anumite zone, o suprafata (puntea), cu o muchie a traversei. Cam neortodox zic eu si nicicum prezentat in instructiunile celor de la deAgostini.

Pentru putin!
Asa este, este ciudat, neortodox si nu apare in instructiuni. Problema ar trebui tratata un pic ca si exteriorul inainte de fixarea primului rand de file. Probabil ca ati vazut filmul in care tipul (sa intelegeti clar ca respectivul nu era mai navomodelist decat foarte multi dintre voi) folosea un slefuitor pentru a da o forma care sa asigura cursivitatea filelor la prinderea pe coastelor. Acelasi lucru ar trebui sa se intample si cu traversele care sustin puntile doar ca pentru a rezolva treaba asta cat mai eficient este nevoie de toate coastele si de toate traversele. Asta este valabil pentru ca exista acea "spartura" prin care se vad matele navei.
Pentru o nava cu coca inchisa chiar nu pasioneaza pe nimeni daca puntea este fixata pe intreaga traversa sau pe o muchie.
Ca sa nu fiu totusi exagerat, puteti sa lasati traversele asa neortodoxe pentru ca in jurul lor se afla alte treburi mai neortodoxe si in anumite zone aflate atat la prova cat si la pupa nu se va vedea micul luft.

Bafta!

Aceasta postare a fost editata de crios: 19 March 2011 - 10:52 PM

[Ady]

Am observat, asa cum toti de fapt am observat; coastele au un joc in fata si in spate, tot schepsisul e ca nu e nici o greseala de taiere a CNC-ului laser, ci doar permite reglarea coastelor inainte si inapoi cand sunt lipite odata cu puntea inferioara de cala, pentru a permite lipirea fara a avea vre-un luft cu puntea anterioara, asta daca se lipesc pe punte scandurile pana la capat fara intercalari cu puntea urmatoare. In cazul nostru cum am lipit scandurile cu spatii de imbinare lasate libere, nu e o problema. Asta am observat in timp ce cautam o eroare de proiectare si implicit de taiere.
Si ca tot am adus vorba de HMS Victory pentru DeAgostini, mi se pare ca aia respecta scara in legatura cu grosimea coastelor.

[raducindrea]

crios, la 19 Mar 2011, 17:45, a spus:

Ramane de vazut ce ne va rezerva viitorul. Prea multe kituri de genul asta pe piata, introduse deodata, chiar daca avem asigurari ale cresterii economiei, nu vor spori banii dim buzunarele celor ce le vor scoate pentru ca numarul de hobbysti nu va fi direct proportional cu numarul aparitiilor de pe piata. Din punctul asta de vedere ma indoiesc ca sunt multi cei ce vor putea tine pasul macar cu doua dintre publicatii.

Bafta!

Scurt off-topic la off-topic - eu am luat si Bismarck-ul; si cel putin pe astea doua o sa le duc pina la capat (sper doar ca la Bismarck doar nr 2 sa apara la 2 saptamini - ca altfel nu cred ca mai ajung sa il fac...). Ce va mai aparea, daca va mai aparea - nu cred ca ma va mai lasa "my better half" sa achizitionez.... Pina una alta insa - SIB o sa imi fie de antrenament si pe Bismark (care pare mult mai fain gindit) o sa-l pitilesc mai tirziu.

Si da, si eu cochetez cu Artesania Latina a propos de SIB, dupa ce am mai citit prin WWW :)

[heltauer]

Am cam ramas in urma cu noutatile si realizarile de pe aici. Nici eu nu am inceput "lipiturile" insa am descoperit ca am ceva probleme cu acest kit: Prima piesa a chilei este realizata din placaj de 4 mm iar a doua din placaj de 5 mm!!! Arata ca dracu. Apoi, Cele doua jumatati ale puntii din mijloc au un "gol" intre ele de 1,5 mm (aici nu sunt sigur ca este un defect). Si bineinteles ca toate coastele "joaca" in locasurile lor (luft si de 0,5 mm). Poate puteti sa ma ajutati / linistiti cu ceva sfaturi. Iata si cateva poze sa va faceti o idee mai buna despre ce vorbesc. Multumesc.

Imagini atasate

• 
• 

Aceasta postare a fost editata de heltauer: 20 March 2011 - 10:29 PM

[george_s]

Si eu am fix aceleasi probleme!

[Leo2003]

Aliniati chila si puneti intaritoare din placaj de 1-2 mm asa cum este mentionat in postul 466 - 470 pentru a rigidiza imbinarea.
Cand montati puntile le montati strans unite intre ele pentru a disparea acel luft sau folositi solutia cu "fila centrala" mult mai eleganta propusa de Traian.
Cu jocul coastelor nu cred ca e o problema majora. Coastele se vor monta conform instructiunilor iar odata cu montarea puntilor structura se va rigidiza.
Pentru montarea cat mai corecta a coastelor eu folosesc o menghina cu doua falci la 90 de grade. Se poate vedea in imadinea a 2-a de la postul 185 unde am prezentat oarece scule folosite. Se gaseste la Praktiker.

Aceasta postare a fost editata de Leo2003: 21 March 2011 - 08:13 AM

[heltauer]

Leo2003, la 21 Mar 2011, 07:13, a spus:

Aliniati chila si puneti intaritoare din placaj de 1-2 mm asa cum este mentionat in postul 466 - 470 pentru a rigidiza imbinarea.
Cand montati puntile le montati strans unite intre ele pentru a disparea acel luft sau folositi solutia cu "fila centrala" mult mai eleganta propusa de Traian.
Cu jocul coastelor nu cred ca e o problema majora. Coastele se vor monta conform instructiunilor iar odata cu montarea puntilor structura se va rigidiza.
Pentru montarea cat mai corecta a coastelor eu folosesc o menghina cu doua falci la 90 de grade. Se poate vedea in imadinea a 2-a de la postul 185 unde am prezentat oarece scule folosite. Se gaseste la Praktiker.

Eu ma gandeam sa folosesc resturile de la scandurile cu care placam puntile pentru a umple diferenta de grosime. Totusi, nu stiu cat de eleganta este aceasta solutie.

Oricum, multam frumos de lamuriri. Voi studia mai mult toate posibilitatile si cand ma voi decide asupra uneia, o sa scriu si aici (postez si poze sa vedeti rezultatul).

Bafta tuturor.

Aceasta postare a fost editata de heltauer: 21 March 2011 - 07:15 PM

[crios]

heltauer, la 20 Mar 2011, 22:21, a spus:

Prima piesa a chilei este realizata din placaj de 4 mm iar a doua din placaj de 5 mm!!! Arata ca dracu. Apoi, Cele doua jumatati ale puntii din mijloc au un "gol" intre ele de 1,5 mm (aici nu sunt sigur ca este un defect). Si bineinteles ca toate coastele "joaca" in locasurile lor (luft si de 0,5 mm). Poate puteti sa ma ajutati / linistiti cu ceva sfaturi. Iata si cateva poze sa va faceti o idee mai buna despre ce vorbesc. Multumesc.

george_s, la 20 Mar 2011, 23:56, a spus:

Si eu am fix aceleasi probleme!

Aia cu chila este chiar nasoala. Va trebui sa centrezi bunata de 4 sa cada la mijlocul celei de 5 si le lipesti asa. Slefuiesti pierdut de la coasta 5 (piesa 12) pana la coasta 4 (piesa 7) dupa care intaresti zona cum au recomandat colegii intr-un post mai in fata. Zona este o zona care nu se va vedea prea bine prin sectiune.
Pentru punti, nu-i problema. Le aduci sa fie lipite la mijloc fie ca pornesti cu o fila centrala fie ca pornesti cu doua file centrale. Din poza ta se vede ca au fantele pentru coaste prea lungi si te-ai dus cu ele prea mult in extremitati.
Pentru problema cu chila de 5 mm, solutia usoara ar fi sa sunati amandoi la DeA.


Bafta!

[Ady]

Sau dai la smirghel cu simt de raspundere pana o aduci la 4 mm. La mine prima coasta era de 5 mm si am smirghiluit si pe o parte si pe alta ca sa nu risc sa dau de mijlocul coastei, 0,5 pe o parte si 0,5 pe cealalta.
Spor!

[heltauer]

Sincer n-as prea vrea sa o subtiez pe cea de 5 mm. Cred ca o sa lipesc "scanduri" de la punti pe partea stanga a partii din spate a chilei (asta e ccea de 4 mm) pentru ca aceasta parte nu va fi expusa. Intradevar mai ramana o mica diferenta dar este neglijabila.
Totusi o sa mai astept, poate mai apar si alte idei (toate sunt binevenite).
Multumesc Crios de sugestie. O sa o "rumeg" mai pe indelte deoarece la ora asta nu prea mai "vizualizez" exact ce ma/ne sfatuiesti.
Sara buna tuturor.