Forum Machete,Modelism,Hobby: …Au glas aspru, chip sălbatic şi sunt cea mai adevărată întruchipare a lui Marte" - Forum Machete,Modelism,Hobby

Salt la continut

  • 4 Pagini +
  • 1
  • 2
  • 3
  • Ultima »
  • Nu puteti crea un topic nou
  • Nu puteti replica pe acest topic

…Au glas aspru, chip sălbatic şi sunt cea mai adevărată întruchipare a lui Marte" Dacii.

#1 Useril este offline   Longinus 

  • Membru senior
  • Grup: Members
  • Postari: 7308
  • Inregistrat: 06-March 08
  • Location:Mayotte, Guyana

Postat 04 October 2013 - 09:26 PM

O tema controversata (inca) si dezbatuta de istorici, intoarsa pe toate fetele in discutii mai mult sau mai putin docte, strapunsa de teorii mai vechi sau mai noi, alegatii sau mituri.
Existenta si viata cotidiana a dacilor, este ceea ce incerc sa transpun in acest topic, cu precadere prin prisma organizarii lor militare, a dotarii cu arme si armuri, a heraldicii si/sau miturilor, si asta numai din interes pentru specificul forumului nostru .
Nu pot indrazni sa pretind nimic cu titlu de adevar istoric in ceea ce priveste randurile ce vor urma, dar pot sa imprumut din sursele istorice, scrieri ale vremii lor, facute de dusmani sau aliati, dupa caz.
Rog, asadar, cititorii sa fie cu ingaduinta fata de acest topic si daca vor voi sa parcurga randurile,sa stie ca le-am scris cu bune intentii si fara a pretinde vreun fel de adevar pentru dansele.




Conducerea militara a dacilor era, fara dubiu, monopolul nobilimii.In fapt, din chiar randurile acesteia, erau alesi si regii dacilor.
Cat priveste denumirea sub care aceasta nobilime este cunoscuta, avem doua identificari: una de origine daco- getica, anume tarbostes si una transmisa noua prin scrierile calatorilor sau istoricilor vremii, anume cea de pileati( sau purtatori de caciuli). Aceasta din urma denumire vine din limba greaca - pilophoroi, devenit pilleati.
Am subliniat acest mic aspect, in vederea descrierilor ce vor urma.
Caciula dacica (acest pileatti) este considerata a fi nu numai un simplu acoperamant pentru cap,ci si un semn distinctiv al paturii aristocratilor sau razboinicilor. Cei din patura inferioara (comati) aveau capul descoperit.
Dreptul de a purta pileus reprezenta ,asa cum am spus, o onoare ce se dobandea in functie de ocupatie, merite in lupta sau de marimea averii (criterii foarte probabile, intalnite in viata mai tuturor popoarelor antice).

Aceasta postare a fost editata de Longinus: 04 October 2013 - 09:27 PM


#2 Useril este offline   JangBogo 

  • Membru senior
  • Grup: Members
  • Postari: 2385
  • Inregistrat: 10-February 10
  • Location:Craiova
  • Interests:Figurine Antichitate-perioada moderna, Afrika Korps, Japonia.

Postat 04 October 2013 - 09:33 PM

Frumos titlu si interesant topic, am sa urmaresc cu atentie!

#3 Useril este offline   dakian67 

  • Membru senior
  • Grup: Members
  • Postari: 1160
  • Inregistrat: 10-June 09
  • Location:Braila
  • Interests:Modelism aero WW II,numai 1/72

Postat 04 October 2013 - 10:55 PM

Longinus, un topic pe gustul meu ! ( O zice și avatarul meu, neh ?) Am să-l urmăresc cu mare interes, și poate mai aduc și eu ce știu. :clapping:

#4 Useril este offline   Longinus 

  • Membru senior
  • Grup: Members
  • Postari: 7308
  • Inregistrat: 06-March 08
  • Location:Mayotte, Guyana

Postat 04 October 2013 - 11:07 PM

Multumesc JangBogo.Si tie iti multumesc, dacule.

Imbracamintea barbatilor era croita din tesaturi din lana,in, canepa ori piele prelucrata sau blanuri de animale, pentru sezonul rece.
Camasa tip tunica de culoare alba (cel mai probabil tesatura din in) si pantaloni stramti (itari, asa cum ii numin noi,astazi) subtiri sau din postav gros, peste care se incingeau cu un brau din piele sau lana rosie, impodobit cu tinte din bronz , dupa statutul si ocupatia fiecaruia; pentru iarna, peste aceasta tinuta era adaugat un pieptar gros si o mantie din postav , prinsa pe un umar cu o fibula metalica. Cam asta ar fi tinuta uzuala a unui dac instarit.
Cei din paturile inferioare purtau cojoace din blana de miel sau oaie, materiale foarte la indemana, avind in vederea una dintre ocupatiile de baza ale dacilor.
Culorile acestor obiecte de imbracaminte trebuie sa fi fost preponderent cenusiul, brun(in diverse nuante) sau negrul, culori naturale ale materialelor folosite, sau culori obtinute din minerale si compusi organici din natura.
Aici vreau sa fac o mica paranteza si sa amintesc un aspect, poate mai putin cunoscut.
Tatuarea corpului si a fetei.
Mai toate populatiile de pe teritoriul Daciei(sciti, iliri,geti sau agatarsi), practicau tatuarea corpului, fie ca semn al gintei(tribului) de care apartine un individ, fie ca semn al distinctiei sau ca podoaba.
Desigur, nu includ aici tatuarea sclavilor sau pe cea cu scop punitiv, in cazul oamenilor liberi.
Despre aceasta practica a neamurilor din zona, aflam din chiar relatarile istoricilor antici (preponderent greci), astfel:
Artemidor din Daldis ne spune ca „la traci sunt tatuaţi copiii nobili, iar la geţi sclavii”, iar Dion Chrysostomos că în Tracia „femeile libere (sunt)pline de semne făcute cu fierul roşu şi care cu cât au mai multe semne şi mai variate, cu atâta se arată a fi mai nobile şi din părinţi mai de ispravă”;.
Insusi Herodot aminteste despre „tatuajul semnul neamului ales, cel netatuat fiind om de rând”.

Un alt aspect care poate naste discutii este cel al numitilor Capillati, in societatea dacica.
In literatura de specialitate, aceasta categorie a pletosilor, este(sau a fost) asimilata categoriei oamenilor saraci, tarani sau mesteri.
Daca am fi insa atenti la traditia epocii antice , cam la toate popoarele incepind cu greci si continuand cu neamurile indo-europene, pletosii (cei cu parul lung, Capillati) reprezinta de fapt o elita a razboinicilor, sa le spun luptatori profesionisti.
Aheii lui Menelau, cei 300 de la Thermopilae, luptatorii din triburile germanice sau galii, toti purtau plete.
Interesant de subliniat in acest caz ar fi un fragment scris de Ovidius, intr-o scrisoare a sa , in care poetul spune despre luptatorii daci, ca "părul şi barba lor n-au fost tunse niciodată…” sau " ...Deseori auzi sunând firele de păr, când sunt mişcate, din pricina gheţii ce atârnă de ele şi barba cea albă le străluceşte din pricina gerului care a pătruns-o. "

Aceasta postare a fost editata de Longinus: 04 October 2013 - 11:14 PM


#5 Useril este offline   silviug2009 

  • Membru senior
  • Grup: Members
  • Postari: 469
  • Inregistrat: 23-May 11

Postat 05 October 2013 - 11:21 AM

Sunt numa ochi!
Am gasit pe net niste desene despre care as vrea sa-mi spui (daca se poate), de-s autentice (coifurile). Din "legenda" de pe desen asa s-ar parea, insa este prima data cand vad astfel de forme, asa ca nu prea stiu cat sunt de reale. Ar fi minunat daca acest topic ar fi "umplut" pe cat de mult de cunostintele celor care au aprofundat aceasta tema.
N-ar fi rau daca s-ar deschide in acest forum o categorie adresata strict armatei romane, incepand cu perioada geto-dacica si pana in prezent. Avem o istorie furtunoasa, e pacat sa nu sapam prin ea.
Eu prea putin am sa ma angajez in aceasta discutie, in schimb am sa pun intrebari si dupa cum mi-e felul, am sa "contrez" atunci cand ceea ce citesc intra in contradictie cu ceea ce stiu, asta insa nu de dragul discutiei in contradictoriu, ci pentru a-mi lamuri mie ce este corect si ce nu (asa ca sper ca cei care-si vor aduce aportul la dezbaterea acestei teme sa nu se supere).
Longinus as vrea sa nu-ti intrerupi firul gandurilor si nici expunerea logica a ideilor, insa "printre randuri" as vrea daca se poate sa incluzi raspunsuri la intrebarile care-mi calca circumvolutiunile.
1. Am citit de curand pe un site italian, ca falxul nu ar fi neaparat o arma dacica, iar steagul lup deasemenea nu ar fi un steag care ar fi fost caracteristic urmasilor lui Zalmoxis.
2. Tot din citire am aflat ca stramosul cailor din Europa ar fi fost pe teritoriul Romaniei de astazi. Am citit de asemenea ca atunci cand Alexandru Macedon ar fi ajuns pe aici ar fi fost intampinat de o oaste formata din 10000 de pedestrasi si 4000 de calareti. Tot din citire am aflat ca dacii erau bine pregatiti din punct de vedere militar. De altfel imi este greu sa cred ca victoriile impotriva romanilor au fost obtinute doar datorita unei agresivitati native. Sunt indreptatit sa cred ca cavaleria (scuze pentru cacofonie) constituia un corp de armata prezent pe campul de lupta? Sunt convins ca in viata cotidiana calul era un bun care apartinea doar unei anumite clase, dar eu ma refer strict la armata.
La aceste doua prime intrebari as dori sa gasesc raspunsul "printre randuri", acolo unde isi va afla locul.
:drinks:

Thumbnail atasat

  • Imagine atasata: daci.jpg


#6 Useril este offline   Longinus 

  • Membru senior
  • Grup: Members
  • Postari: 7308
  • Inregistrat: 06-March 08
  • Location:Mayotte, Guyana

Postat 05 October 2013 - 03:06 PM

Silviu, in postarile mele sunt sigur ca vei gasi raspuns la toate intrebarile tale. In fapt acesta ar fi si rostul pentru care am deschis topicul, dupa cum desigur ti-ai dat seama.
Am sa incerc sa exemplific si cu ...hai sa le spun fotografii, tinuta militara si armele dacilor.
Tot ce spun sau scriu se bazeaza pe izvoare istorice (in principal scrise), reconstituiri, argumente ori rationamente ce tin mai mult de logica.Incerc sa pastrez contactul, cat mai mult posibil, cu descrierile venite din partea personajelor contemporane evenimentelor, fie ele istorici, calatori sau comercianti, romani, greci sau alte semintii.


Revenind
o interpretare logica asupra unui fapt istoric cunoscut, aparuta nu de multa vreme (si, trebuie sa recunosc, nu prea sunt argumente care sa o combata) s-ar referi tocmai la aceasta categorie a pletosilor , definiti ca fiind in fapt o elita a razboinicilor, mai degraba decat o patura sociala inferioara.
Argumentul, cu care eu ma declar de acord intru totul, se refera la ambasada trimisa de Decebal la Roma, o misiune diplomatica daca vreti, cu scopul de a purta negocieri cu imparatul Domitian. Aceasta solie, condusa de insusi fratele regelui dac, ne spun sursele istorice, ca era formata din pletosi (capilatti). Daca acest termen s-ar referi la o patura sociala formata din tarani si mestesugari( asa cum s-a sustinut in foarte multe randuri), ne-am afla in fata unui fapt de neconceput (si fara precedent) in epoca, anume acela ca un rege sa poarte negocieri si sa fie reprezentat in fata unui adversar, de catre niste randasi.Insasi autoritatea regelui dac ar fi fost pusa in inferioritate, fapt de neimaginat !
Iata pentru care motiv inclin si eu sa cred ca acesti capilatti erau mai degraba niste razboinici, poate chiar comandanti in oastea regala, mai degraba decat niste oameni de rand, din patura sociala inferioara.

pana sa intram in dezbaterea propriu zisa, va las in compania a doua reconstituiri
un razboinic dac inarmat cu falx (poarta pe cap un coif de inspiratie sarmata, dupa parerea mea )
Imagine atasata: luptator dac.jpg

si trei legionari romani surprinsi in ambuscada
iarna lui 101/102 d.Chr.
Imagine atasata: ambuscada.jpg

#7 Useril este offline   busila 

  • Membru senior
  • Grup: Members
  • Postari: 1892
  • Inregistrat: 20-August 08
  • Location:ALBA-IULIA
  • Interests:AVIATIE

Postat 06 October 2013 - 02:21 PM

Vezi postareasilviug2009, la 05 October 2013 - 11:21 AM, a spus:

1. Am citit de curand pe un site italian, ca falxul nu ar fi neaparat o arma dacica, iar steagul lup deasemenea nu ar fi un steag care ar fi fost caracteristic urmasilor lui Zalmoxis.

Dupa ei, normal ca nu sunt dacice .Daca ar fi dupa ei , nici dacii nu sunt daci,sunt altceva.N-am avut cultura/civilizatie...traiam sub pamant ..Oare de ce se chinuie de mii de ani sa ne stearga/mistifice istoria / cultura , adica insasi filonul nostru cel mai de pret. Poate ne spuneLonginus(cand o veni randul) cam ce anume s-a descoperit pe la noi-si mai ales unde sunt anumite obiecte.Obiecte ce dovedesc fara tagada dezvoltarea noastra.De ce tot ne jefuieste "lumea" de mii de ani , vrand cu tot inadinsul sa ne transforme intr-un popor de scalvi ? De ce se distruge continuu istoria , chiar in zilele noastre ? Eheiiiii...cate ar fi de spus.....
Asteptam continuarea ,Longinus. Si multumim pentru munca de documentarist ce-o faci....

#8 Useril este offline   Longinus 

  • Membru senior
  • Grup: Members
  • Postari: 7308
  • Inregistrat: 06-March 08
  • Location:Mayotte, Guyana

Postat 06 October 2013 - 11:24 PM

Pentru o incadrare in timp, ar trebui sa specific perioada la care ma refer, cu precadere: cea mai puternica pozitie a statului dac a fost fara indoiala sub Burebista, in timp ce, hai sa spunem, cea mai mediatizata (cu ghilimelele de rigoare) a fost domnia lui Decebal.
Cat despre izvoarele mai la indemana, altele decat cele scrise, ar fi descrierile in imagini de pe Columna lui Traian. Totusi ar trebui sa aplicam in rationamentul nostru, un adevar consacrat : istoria o scriu (intotdeauna) invingatorii.Prin prisma naratiei in piatra columnei, la un moment dat vedem dacii infranti, luptatori cazuti in nefiinta sau robie, ce par lipsiti de cine stie ce posibilitati militare. Cu toate acestea, columna ne releva o contradictie, atunci cand privim la capturile romanilor: arme, sulite,arcuri,coifuri,armuri si cai. Intr-un rationament logic, ar trebui sa ne intrebam de unde au aparut totusi acele prazi de razboi, daca dacii erau doar niste amarati de barbari ?
Desigur, artistul care a conceput si apoi a executat lucrarea, a dorit sa glorifice faptele cezarului si legiunilor sale, fara sa conteze prea mult celelalte aspecte. Astazi noi le privim ca pe o legatura cu trecutul si incercam sa le "traducem". Cred ca uzul logicii este o buna unealta in aceasta lucrare.
Exista unele lucruri daltuite in marmura columnei, care ne releva multe indicii interesante asupra finalului povestii; aflam de pilda,care a fost sfarsitul regelui (asta este deja o banalitate - scuzata sa-mi fie parerea) dar putem vedea un pesonaj feminin invitat de insusi imparatul roman,sa urce la bordul unei galere(si desigur, sa ia drumul Romei). Acel personaj se pare a fi sora infrantului Decebal, sora careia imparatul ii arata un respect cuvenit (totusi) unei persoane de rang nobil.De unde ar proveni acest respect ? O Simpla curtoazie ?
Sa nu uitam ca pentru Roma, cucerirea Daciei a fost doar un simplu episod din multele episoade ale celui mai maret imperiu care a existat vreodata.
Cand spun maret,nu ma refer neaparat la intinderea sau numarul locuitorilor, nu ma refer nici macar(!) la secolele cat a durat imperiul, ci ma refer la ceea ce Roma a lasat in urma ei in istoria lumii si in cea a Europei, in mod anume. Atunci cand Roma s-a prabusit, in Europa au urmat secole de intuneric.

Cei mai buni tovarasi de lupta ai dacilor(vecini dar si dusmani,uneori) in lupta impotriva romanilor, au fost sarmatii.
O buna descriere a celor doua neamuri, o avem mostenire de la istoricul roman Tacit.
Cat despre daci, chiar daca in lucrarea sa Historiae stralucitul scriitor nu face vorbire in nici un fel despre calitatile razboinice ale acestora, indefinitiv el le recunoaste atunci cand ii descrie ca pe un dusman redutabil al Imperiului, tocmai pentru ca erau perfizi; Tacit ii caracterizeaza pe daci drept o populaţie numquam fida- niciodata fidela- afirmand ca trebuie ,,ţinuţi în frâu” şi ca teritoriul lor ar trebui intens colonizat, deoarece nu se poate pune preţ pe loalitatea lor.
In 87 d. C., in fruntea unor puternice forţe militare, formate(se pare ca) din cinci sau sase legiuni, Domiţian a trimis în Dacia pe insusi prefectul pretorienilor, generalul Cornelius Fuscus. Acesta a inaintat efectiv în Dacia, dar a fost invins şi ucis intr-o batalie, care se pare ca s-a desfaurat in pasul Turnu Roşu. Tacit, în partea pierduta a operei sale, Historiae, notase ca nici nu s-au putut înregistra destul de clar pierderile suferite de soldatii lui Cornelius Fuscus. Se pare că a fost distrus aproape întreg efectivul legiunii a cincea Alaudae, astfel incat opinia publica romana asemuia acest dezastru cu cel încercat de Varus în Germania, sub domnia lui Augustus( Padurea Teutemburg).
Pana la urma romanii s-au retras din Dacia si au incheiat un tratat de pace ( 89 sau 90 d.C.) prin care se instituia suzeranitatea romana asupra regiunii, in schimbul unor stipendii. Practica acordarii acestor ajutoare banesti catre vasali, era intalnita si in alte cazuri, nu doar in cel al dacilor.In fond, tratatul nu era deloc rusinos pentru Roma, numai ca Decebal a utilizat stipendiile nu pentru a apara Imperiul, ci pentru a -si intari pozitia, impotriva lui.


Ca obicei,sarmaţii duceau un mod de viaţa nomad, legat de utilizarea cailor. In aceasi opera Historiae, Tacit se refera la alte deprinderi ale sarmaţilor roxolani ca: incapacitatea lor de a purta lupte de infanterie, compensata însa de o cavalerie foarte performanta, înarmata cu nişte conti, (ţepuşe lungi) si cu sabii foarte grele şi de mari dimensuni – el le numeste gladii –, manuite cu ambele braţe. Sarmaţii nu purtau scuturi, dar capeteniile lor erau ocrotite de catafracte, armuri grele ţesute din piele foarte dura, peste care erau cusute ,,lame” de fier, dispuse în forma de solzi . Aceasta armura proteja atat calul cat şi calaretul, dar era atat de grea, încat împiedica pe cel cazut de pe cal, sa se mai ridice in picioare. Tacit ofera informaţii despre felul de viaţa, mai ales cu privire la armamentul şi tactica militara a sarmatilor. Le recunoaşte calitaţile de razboinici, mai ales in ce priveşte cavaleria, dar îi consideră nestatornici, neloiali faţa de angajamentele luate, preocupati de pradă si incapabili de o organizare politica şi militara eficienta.

Incercari de reconstituire (luptatori sarmati).
Imagine atasata: calareti sarmat.jpgImagine atasata: calareti sarmat II.jpg

Imagine atasata: luptatori sarmati.jpg

apararea romana
Imagine atasata: Legiunea.jpg

Aceasta postare a fost editata de Longinus: 06 October 2013 - 11:28 PM


#9 Useril este offline   wurger 

  • Membru senior
  • Grup: Members
  • Postari: 4011
  • Inregistrat: 21-February 05
  • Location:Bucuresti

Postat 07 October 2013 - 08:31 AM

Interesanta si frumos scrisa istorie.
Intr-adevar, izvoarele pot fi completate cu educated guess, acestea fiind facute pe baza logicii si nederapand prea mult in inventie.
Sper ca acest topic sa dureze, sa polarizeze pareri si in final sa putem prinde aici pe forum cateva pagini de informatii utile.
In ceea ce ma priveste, deja am desprins unele informatii care nu contrazic ceea ce credeam bazat pe o logica de bun simt. Si anume, culorile folosite la "vopsirea" (tint - e de fapt colorare cu coloranti transparenti si nu cu pigmenti) trebuiau sa fie naturale, nu cu mult diferite de cele folosite la portul românilor de peste secole.
In plus, avand in vedere posibilitatile destul de reduse de exprimare ornamentica pe haine, banuiam deja ca practicau tatuajul ritualic si/sau social pe scara destul de larga, asa ca luasem in considerare utilizarea unor asemenea decoratiuni la eventuale viitoare figurine.
Multumim Longinus pentru timpul pe care-l pui in slujba subiectului.

Aceasta postare a fost editata de wurger: 07 October 2013 - 08:32 AM


#10 Useril este offline   Z-mare 

  • Membru senior
  • Grup: Moderator
  • Postari: 12341
  • Inregistrat: 07-December 04
  • Location:Sebes -Alba

Postat 07 October 2013 - 08:51 AM

O adevarata lectie de istorie! O voi urmarii cu placere, mi-ar pare rau sa nu se piarda pe parcurs.

#11 Useril este offline   bogy 

  • Membru senior
  • Grup: Members
  • Postari: 1076
  • Inregistrat: 26-May 05
  • Location:Bucuresti

Postat 07 October 2013 - 09:23 AM

Foarte interesant. Urmaresc cu mult interes aceasta lectie de istorie. Recomand cartea lui Mircea Eliade - "De la Zamolxe la Gingis Han". Acolo o sa gasiti o istorie mult diferita de ceea ce se tot chinuie altii sa ne invete. De exemplu, cum ca stramosii nostrii sunt Dacii si nu Romanii. Cum prima scriere nu este cea din Sumer ci cea de la Tartaria. Cum ca Traian, era el iberic dar era de origine traca si cum ibericii au avut in istoria lor un mare rege pe care-l chema Buerhebista (sau asa ceva). Si mai aflam cum ca Dacia se amestecase destul de mult in treburile interne ale imperiului Roman, acordand sprijin lui Cezar in razboiul civil dintre acesta si Pompei (parca Decebal?), considerandu-se ca Pompei va fi un adversar mai periculos pentru Dacia.

#12 Useril este offline   Longinus 

  • Membru senior
  • Grup: Members
  • Postari: 7308
  • Inregistrat: 06-March 08
  • Location:Mayotte, Guyana

Postat 07 October 2013 - 10:15 AM

Bogy, istoria alternativa nu este neaparat un lucru bun.
Cunosc scrierile lui Eliade( partial,desigur).
Am vazut insa si idei(exprimate prin alte parti) de genul "Decebal, cel mai mare strateg al antichitatii" afirmatie pe care nu vreau sa o comentez.
Numele dacice, pastrate in Spania (Hispania) par sa fi fost aduse acolo de mercenarii daci, inrolati in legiunile romane. Exista intr-adevar nume pastrate de spanioli ca Boroista, Salmoxen sau Deciballo, dar asta nu inseamna ca Decebal sau Burebista aveau origini hispanice, ci mai degraba ne indica prezenta unor cohorte formate din luptatori daci, pe teritoriul Spaniei de astazi. Asa cum am spus, inrolati in legiunile romane si (foarte posibil) lasati la vatra ca veterani si stabiliti mai apoi, in zona.
Ajutorul dat de triburile barbare in numeroasele razboaie purtate de romani (fie ele interne, pentru putere, fie in dorinta de a cuceri noi teritorii), este un fapt de obste cunoscut, transmis noua chiar de catre istoricii romani.
Decebal nu putea sprijini luptele lui Cezar in campania impotriva lui Pompei, pentru simplu fapt ca urma sa se nasca la cca 100 de ani mai tarziu; ar putea fi vorba ,poate, de Burebista care, intr-adevar, a fost contemporanul lui Cezar.De fapt au murit amandoi, in acelasi an(44 a.Chr) asasinati: Cezar dupa cum se stie, iar Burebista otravit..
In schimb sunt cunoscute actiuni de sprijin ale triburilor dacice in luptele interne ale Romei.
Ba chiar in scrierile lui Tacit, avem exemplul unui impostor purtind numele roman de Sulpicius Camerinus, in timpul scurtei si agitatei domnii a imparatului Vitellius.Acest Camerinus ajunsese chiar proconsul al Asiei Mici. Adunind in jurul sau "uolgus credulus et quidam militum, errore ueri seu turbarum studio, certatim adgregabantur ( tradus: o plebe credula şi caţiva soldaţi, necunoscând adevărul sau datorită patimii pentru tulburări, s-au întrecut între ei pentru a se strânge în jurul lui) acesta s-a implicat in luptele interne dintre Vitelius si Vespasian. In anul 67 d.Chr. Regulus l-a prins si l-a arestat.
Adus in fata lui Vitelius, acesta a fost recunoscut de fostul sau stapan ca fiind un sclav fugit ( fugitiuus nomine Geta-( un fugar pe numele sau Geta). A fost de indata executat prin crucificare.
Din numele dat si cunoscut fiind faptul ca sclavii purtau de regula numele regiunii din care proveneau, putem deduce ca acest Sulpicius Camerinus era de daco-get.
Iata deci, un bun exemplu despre o anumita implicare a unor indivizi de origini daco-getice in luptele interne ale Imperiului. Istoricul nu ne spune (poate pentru el nu prezenta vreo relevanta) daca acest Geta avea in mica lui oaste de complotisti, si luptatori daci, insa acest lucru il putem lua in considerare ca fiind foarte posibil.

Aceasta postare a fost editata de Longinus: 07 October 2013 - 10:18 AM


#13 Useril este offline   LiviuMaff 

  • Membru senior
  • Grup: Members
  • Postari: 453
  • Inregistrat: 08-December 09
  • Location:Bacau
  • Interests:istorie, aviatie militara, modelism

Postat 07 October 2013 - 02:12 PM

Felicitari, frate Longine, pentru demersul initiat. Mie, cel putin, mi-a deschis apetitul de citit asa ca mi-am bagat putin nasul in "Getica" lui Parvan, probabil una dintre cele mai complete "protoistorii a Daciei" asa cum o numeste in subtitlul lucrarii binecunoscutul istoric.

#14 Useril este offline   Longinus 

  • Membru senior
  • Grup: Members
  • Postari: 7308
  • Inregistrat: 06-March 08
  • Location:Mayotte, Guyana

Postat 07 October 2013 - 09:27 PM

Armele
Referirile mele in cele ce urmeaza, privesc perioada secolului I d Chr si inceputul secolului II (domnia lui Decebal si razboaiele lui cu Roma).


Sica. Raspandita in toata partea sud estica a Europei,in bazinul mediteranean( in unele versiuni apare si la poparele Orientului Apropiat), este considerata o arma de provenienta traca, deci lesne de inteles cum a ajuns in portul dacilor.De altfel aceasta arma reprezenta o dotare standard a gladiatorilor traci (din randul crora se par ca facuse parte si Spartacus).
In principiu vorbim despre un pumnal cu lama incovoiata, o arma secundara, necesara atunci cand armele principale nu mai sunt disponibile sau nu pot fi folosite. Avind o raza scurta de actiune , acest pumnal era folosit in lupta apropiata, fiind eficient la injunghiere sau sectionare, decat la lovire. Lama din fier prezenta(de regula) un singur tais- o particularitate in ceea ce priveste pumnalele tracice- pe partea concava, un canal pe toata lungimea cu dublu rol : de ranforsare a armei si acela de a permite scurgerea sangelui chiar si atunci cand pumnalul ramane infipt in rana.
Interesant de subliniat este faptul ca aceste arme aveau si un rol de obiecte de cult.
Modele incrustate pe lama ne indreptatesc sa consideram acest lucru ; de pilda pe unele pumnale sica descoperite de arheologi,pot fi identificati doi vulturi, fata in fata si un simbol solar, elemente care simbolizeaza crezul luptatorilor daci.


Cateva modele de Sica, scoase la licitatie pentru colectionari pe un site dedicat(nu cunosc proveninta lor, cred ca sunt asemanatoare cu cele folosite de daci).

Imagine atasata: model de Sica.jpg Imagine atasata: model de Sica II.jpg

Imagine atasata: model de Sica III.jpg


si o imagine marita, asa cum apare pe Columna lui Traian
Imagine atasata: Sica pe Columna lui Traian.jpg

Aceasta postare a fost editata de Longinus: 07 October 2013 - 09:30 PM


#15 Useril este offline   dan2du 

  • Membru senior
  • Grup: Members
  • Postari: 182
  • Inregistrat: 25-August 09
  • Location:Bucuresti

Postat 08 October 2013 - 07:40 AM

Salutare,
Nea Lonjine' tare ma bucura topicul tau, asa poate mai capat si eu ceva ceva informatii despre echipamentul dacilor si vad daca l-am facut bine pe cel de la expo ( eventual si daca ii mai pot aduce si ceva imbunatatiri ).

O zi minunata sa ai si
Spor la modelit.

#16 Useril este offline   Longinus 

  • Membru senior
  • Grup: Members
  • Postari: 7308
  • Inregistrat: 06-March 08
  • Location:Mayotte, Guyana

Postat 08 October 2013 - 09:33 AM

Salve Dane.
Sincer sper sa fie de folos descrierea mea.
Cat priveste pumnalul Sica, prezentat pentru inceput, trebuie sa subliniez cateva aspecte: in primul rand lungimea lamei unei aemenea arme diferea de la 25 cm la cca. 35. Cu toate acestea nu poate fi incadrata in categoria sabiilor.
Pe urma, prezenta taisului pe o singura parte, in timp ce arme similare, folosite de catre alte neamuri, prezentau un dublu tais; in al treilea rand, se pare ca acest pumnal nu exista in dotarea oricarui dac ci mai degraba facea parte doar din arsenalul personajelor de vaza, nobile, reprezentind un distinctiv al rangului si autoritatii.
In al patrulea rand, putem lesne considera ca multe exemplare erau provenite din schimburi cu alte semintii (de exemplu tracii sud dunareni), sau capturi, in timp ce altele erau produse autohtone.
Se stie ca dacii stapaneau foarte bine arta prelucrarii metalului (in special cea a obtinerii fierului), avind la dispozitie si resurse (minereuri) de cea mai buna calitate.
Concluzionind: sica nu era o arma standardizata, nici ca dimensiuni dar nici ca forma a lamei (cum ar fi sabia romana, de exemplu), o regasim in uzul multor semintii din partea asta a lumii (pare ca la un moment dat a fost folosita si in cadrul legiunilor romane), in dotarea luptatorilor daci reprezenta in egala masura, un insemn al autoritatii dar si un obiect de cult, in stransa legatura cu spiritualitatea lor.
Fiind un pumnal, acesta sica a fost folosita mult (in diversele ei forme) si de catre pirati sau asasini profesionisti, de unde si denumirea acestora, in limba latina, si anume aceea de sicari.
O posibila descriere a unei asemenea arme, dupa cum mi-o imaginez eu ca ar fi apartinut unui nobil dac, ar arata cam asa:

lama lunga(cca 30 cm) prelucrata din fier batut la cald in mai multe straturi succesive, cu un singur tais foarte bine lustruit, doar pe partea concava a lamei. Incrustatii fine pe lungime cu reprezentari zoomorfe sau astrale ( eventual doua stele sau un soare), ori motive vegetale ( frunze de vita de vie). Manerul poate fi din lemn tare sau din corn de cerb, posibil chiar metal prelucrat ornamental (incrustatii) si tinte din bonz bine lustruit. Pumnalul era purtat intr-o teaca din piele de caprior, cusuta cu fir de canepa, in culoarea naturala, sau intr-o teaca din material textil, vopsita in culori (poate chiar un rosu inchis) cu fireturi decorative din in tors subtire sau chiar aur in forma de butoni.

#17 Useril este offline   Longinus 

  • Membru senior
  • Grup: Members
  • Postari: 7308
  • Inregistrat: 06-March 08
  • Location:Mayotte, Guyana

Postat 09 October 2013 - 09:31 PM

Falx dacica.
Voi folosi (si eu) aceasta denumire a armei, pentru ca termenul in limba latina a fost cel care a facut cunoscuta(ca sa ma exprim astfel)existenta acesteia. Spus altfel, denumirea dacica pentru aceasta arma, nu se cunoaste.
In esenta: vorbim despre o sabie, varianta marita a pumnalului sica, arma care la origini se poate sa fi fost o simpla secera, o unealta agricola. La drept vorbind, uneltele agricole pot fi (si au fost) folosite oricand ca arme, exemplele abunda in istoria popoarelor de peste tot, secole sau chiar milenii de-a randul.
Cum a devenit o secera, una dintre cele mai temute arme folosite de daci, asta-i o alta poveste. Cea mai rationala solutie la aceasta intrebare, ar fi " nevoia". Se pare ca principiul functia creeaza forma , este pe deplin aplicabil si in aceasta situatie.
In acelasi timp trebuie spus ca acest falx nu este o inventie a faurarilor daci, arma (intr-o sumedenie de versiuni, foarte usor diferite) a fost folosita de traci,iliri,lycieni,celti,greci etc. ceea ce ne indica faptul ca pricipiul enuntat mai sus, a creea efecte depline in acest sens, si pe alte meleaguri.Nu in cele din urma, ar trebui sa nu nesocotim schimburile intervenite intre triburi si semintii; daca nu obiectele in existenta lor fizica, macar ideile sunt cele pe care le putem banui ca au circulat libere. Ca aceste idei au aparut in scurte vizite de alianta, poate cadouri intre capetenii, sau, mai probabil, ca si concluzii dureroase ale unor lupte pierdute, asta nu mai conteaza.
Ceea ce este important, este faptul ca falxul, ca arma, a fost cunoscut si utilizat pe o arie geografica mult mai ampla decat spatiul geto-dac (insasi denumirea latina, aceea de falx, se pare sa provina din grecescul falcata, care denumeste acelasi lucru), insa faima ei in antichitate a fost data de utilizarea de catre daci, in razboaiele impotriva romanilor, la vremea cand rege le-a fost Decebal.
Bun.
Arma in sine nu prezinta(cum era de asteptat) o standardizare, totusi diversele ei versiuni nu difera foarte mult. Conceputa sa fie utilizata fie cu una, fie cu doua maini, lama acestui falx putea atinge undeva la 50 de cm. Manerul , la randul sau, putea sa aiba aceasi lungime. Lama de sectiune tringiulara, era prelucrata din fier, cam dupa aceasi procedura descrisa in cazul pumnalului sica, si prezenta la randul ei inscriptii sau ideograme mistice incrustate in material.
Demn de subliniat: nu sunt multe falx-uri descoperite de arheologi, dar cele care au fost scoase la lumina, se aflau situri din jurul Sarmisegetusei, adica in preajma curtii regale.. Exemplare descoperite la distante mai mari, par a fi doar simple copii.
Este de bun simt sa presupunem asadar, cateva lucruri : atelierele mestesugarilor/fierari capabile sa produca astfel de arme, se aflau in preajma centrului de putere dac, armele nu au fost produse in masa si ca atare erau in dotarea unor forte militare de mai mici dimensiuni, dar formate din luptatori instruiti( tocmai acei capilatti de care vorbeam mai serile trecute, oameni liberi, care nu faceau parte din randul nobilimii pileati,dar aveai indatoriri militare si reprezentau o elita de luptatori profesionisti).
Ca si arma, datorita formei curbe a lamei( cu tais doar pe partea concava), a greutatii si a faptului ca era(cel mai adesea) folosita cu doua maini, falxul prezenta o forta de izbire deosebita, capabil fiind sa reteze practic orice: membre, scuturi, armuri, oameni cu totul sau chiar cai. In acelasi timp, forma curba a lamei,permitea sabiei sa loveasca teasta unui legionar, peste scut. De aici teama romanilor in fata acestui falx.In urma campaniilor repetate si a invatamintelor trase, comandantii romani au prevazut chiar un nou tip de casca, cu calota ranforsata prin doua benzi din metal mai gros,suprapuse in cruce, si adaugarea la armura legionarilor a unui soi de solzi metalici care le imbracau bratele.In fapt, se pare ca au fost create chiar unitati speciale, astfel dotate, care sa poata face fata luptatorilor daci, inarmati cu falxuri.
Acestia, la randul lor, actionau in prima linie, dispusi in mici unitati de atac, in forma de triunghi cu varful spre inainte, cu scopul de a "deschide" unitatile romane, compacte si disciplinate. Cu alte cuvinte, luptatorii daci inarmati cu falxuri, creeau brese in randul cohortelor, lasind in urma amputari groaznice.
Fara discutie, manuirea unui falx in aceste conditii, presupune in egala masura o anume doza de eroism, dar si forta fizica, rezistenta si instructie militara.

#18 Useril este offline   wurger 

  • Membru senior
  • Grup: Members
  • Postari: 4011
  • Inregistrat: 21-February 05
  • Location:Bucuresti

Postat 10 October 2013 - 08:21 AM

"scurte vizite de alianta, poate cadouri intre capetenii" - subtil omu' !

#19 Useril este offline   Longinus 

  • Membru senior
  • Grup: Members
  • Postari: 7308
  • Inregistrat: 06-March 08
  • Location:Mayotte, Guyana

Postat 11 October 2013 - 09:48 PM

Revenind asupra falx-ului ar mai trebui sa spun ca : foarte putine asemenea arme s-au descoperit in situri arheologice, ceea ce a dat nastere unor ipoteze, unele credibile, altele...naive(ca sa nu le spun tampite !); lasand la o parte pe cele din ultima categorie,le voi aminti doar pe cele (mai) rezonabile:
- fiind o arma periculoasa, falxul a fost interzis dupa cucerirea Daciei de catre ocupanti, devenind un fel de arma subversiva, in ilegalitate(aici am rezerve asupra logicii, eu as merge pe ideea ca romanii le-au interzis dacilor TOATE armele, nu doar falxurile). Am vazut pe unele forumuri pareri care m-au facut sa rad, sa vorbesc urat, sau chiar mai rau. In schimb ma rezum la a cita din istoricul antic Eutropius, cel care ne spune : "Dacia enim diuturno bello Decibali viris fuerat exhausta" ,sau tradus [i]In urma razboaielor cu Decebal, Dacia a fost secatuita de barbati[/i Asta mi se pare cel mai logic lucru, avind multe alte exemple ale lumii antice,in situatii similare. Barbatii daci, luptatorii si nobilii care puteau purta arme( hai sa le spunem cu valoare combativa), erau in buna masura, fie morti, fie luati in robie , ca sclavi sau gladiatori, la Roma. Se cunoaste, de asemenea,existenta unor legiuni romane formate din daci, inrolati (cu forta, pretind unii).
- s-a mai spus/scris/presupus ca falxul, fiind atat de rar, era platit de romani cu greutatea lui in aur ! Eh, desigur, daca avea si teaca regulamentara, pretul lui crestea. Lasand la o parte ironia si coborind aceste...alegatii, acolo unde le este locul (ca sa vorbesc elegant), este totusi rezonabil sa credem ca ocupantii ofereau o oarecare recompensa, pentru cei care predau asemenea arme, de bunavoie. Practica aceasta o regasim si astazi, in diverse zone, post-conflict. Diplomatia si banii pot fi foarte eficiente, in unele situatii, cel putin, iar romanii le aveau pe ambele.
- falxul a devenit "arma nationala a dacilor invinsi" o expresie (consacrata in marmura Columnei si nu numai), in imaginarul artistic şi simbolic roman, a insasi victoriei asupra lor.

Am gasit o tentativa de reconstituire grafica a falxului, care pare suficient de buna, incat sa o luam in considerare, in acest topic
Imagine atasata: falx.jpg

sau o alta, care-mi pare mai veridica( o prefer)
Imagine atasata: falx II.jpg

Aceasta postare a fost editata de Longinus: 11 October 2013 - 09:53 PM


#20 Useril este offline   silviug2009 

  • Membru senior
  • Grup: Members
  • Postari: 469
  • Inregistrat: 23-May 11

Postat 11 October 2013 - 10:17 PM

Si iata-ma calare pe cal fluturand steagul lup al intrebarilor. Longinus, atunci cand spui ca foarte putine asemenea arme s-au descoperit in site-urile arheologice, te referi doar la site-urile care s-au descoperit pe teritoriul dac ocupat de romani? Pentru ca tinand cont ca doar 14-15% din Dacia a fost ocupat de catre acestia, mi se pare totusi ciudat ca nr. falx-urilor gasite sa fie in nr mic. Dat fiind modificarile aduse coifurilor romane, care din cate am inteles, s-ar fi datorat acestor arme redutabile, faptul ca s-au descoperit un numar atat de mic de arme mi se pare putin....ciudat, mai ales si daca mai punem la socoteala ca ar fi o arma care ar fi ca o emblema a soldatului dac. Luand in calcul "confiscarea" armelor de catre romani, aceeasi intrebare imi alearga prin cap....vorbim despre teritoriul ocupa de ei, nu Dacia libera. Ori ma indoiesc ca doar cei care au trait in portiunea asta de tara purtau astfel de arme.
Deci ca sa concluzionez......falxul este o arma care este destul de scumpa la vedere luand in considerare ce s-a descoperit pana acum, indiferent de care sit arheologic vb, fie ca este din teritoriul ocupa de romani, fie din site-urile arheologice din restul teritoriului, sau tu te-ai referit doar la ce s-a gasit in Dacia romanizata, excluzand nr. armelor (implicit falxuri) gasite in Dacia libera.

Sper ca ceea ce am spus sa aiba oarece logica.

Arata acest topic


  • 4 Pagini +
  • 1
  • 2
  • 3
  • Ultima »
  • Nu puteti crea un topic nou
  • Nu puteti replica pe acest topic

1 useri citesc topicul
0 membri, 1 vizitatori, 0 utilizatori anonimi