Un nou episod din serialul de succes "Too little , too late..." prezintă avionul de vînătoare Dewoitine D.520C-1, socotit cel mai bun vînător produs de industria franceză în timpul WW2 , demnă pereche a bombardierului LeO451. Nu o să vă plictisesc cu istoria acestui avion , cei curioși găsesc pe site-ul Dewoitine 520 informații amănunțite. Suficient de spus că dacă ar fi fost disponibil la timp și în cantitățile necesare , alta ar fi fost soarta Bătăliei pentru Franța , și în mod cert alta desfășurarea întregului război. Nu a fost să fie, Ministerul Aerului (prin decizia eronată de-a da prioritate MS.406-clar inferior ca performanțe-în producția de serie)și politica Franței (naționalizarea industriei aviatice a produs un efect invers celui scontat, ducînd la intîrzieri uriașe în fabricarea pieselor și subansamblelor, la scăderea productivității muncii, frămîntări sociale si greve) au făcut ca acest vînător elegant și performant să lupte mai mult după Armistițiu, și în special împotriva Aliaților, pilotat fiind de Vichy , germani , italieni și bulgari.
Kitul folosit de mine este venerabilul Hasegawa AP47 (pe care-l puteți vedea aici, dacă nu-l știți cumva kit Hasegawa ), la care s-a adăugat și o coală de PE Eduard ( găsită în cutie, kitul l-am cumpărat de la un coleg de Forum) din care voi folosi cîte ceva...
Cockpitul oferit de japonezi este extrem de simpluț, aici am mai folosit din PE-uri ca să mai dreg busuiocul:


Panoul cu instrumentele de bord este de la Yahu Models, foarte frumos , ca de obicei.
Evident că și la pereții cockpitului am băgat ceva PE-uri , plus scrach-ul de rigoare:


Totul vopsit în "Bleu nuit interieur" de la Gunze, ceva evidențiere cu un gri neutru, ceva jeg, nimic deosebit.
Deja am potrivit la rece totul ,și o să fie foaaarte interesant de pus totul la loc, piesele componente ale cockpitului nu prea vor să coopereze între ele...
Am să încerc să le conving

Va urma...